By Cristina Petrache

Copyright ziaruldeiasi

La 40 de ani, Cătălin Rață conduce împreună cu partenerul său de afaceri compania ieșeană Logarithmic, care a realizat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 2,3 milioane de euro din activități de realizare a softului la comandă.

De la preot, la fotbalist, apoi la medic neurochirurg – așa arată traseul viselor de copil și adolescent al lui Cătălin Rață.

„Primul meu gând de carieră a fost să devin preot, iar părinții mei și sora mea, în special, râd de subiectul ăsta. Asta până pe la șapte ani. După aceea am vrut să fiu fotbalist. M-am dus, am jucat fotbal pe la Poli Iași, dar nu mi-a plăcut viața de vestiar, nu mi-au plăcut glumele grosolane efectiv, nu era pentru mine. Iar apoi, în liceu, până în clasa 11, am vrut să mă fac doctor. Visam să fiu neurochirurg”, a spus pentru Ziarul de Iași Cătălin Rață, antreprenorul care oferă în prezent servicii de marketing automatizat unora dintre cele mai cunoscute companii din lume.

„Și atunci am căutat o cale mai scurtă: business”

Calculele făcute la rece au determinat însă o schimbare totală a visurilor. Iar la finalul liceului Cătălin știa deja care e calea de urmat.

„Calculul era așa, trebuie să mă duc la facultate, stau șase ani, trei ani rezidențiat sau cât mai e. După aia trebuie să-ți faci un nume în breaslă, pentru că atunci nu erau cabinetele particulare atât de populare, doctorii celebri aveau 55-60 de ani. Ca să ajung să am un Porsche, mașina pe care o visam, îmi ia mulți ani. S-ar putea să ajung acolo, calea-i sigură, dar timeline-ul este lung. Și atunci am căutat o cale care e poate mai nesigură, dar timpul e mai scurt. Business”, spune el.

Cu obiectivul setat și decizia luată, absolventul liceului „Vasile Alecsandri” din Iași s-a înscris la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în loc să-și depună dosarul la Medicină, așa cum era planul inițial. Și nu regretă: „Mi-au creat un sistem de gândire care m-a ajutat după aia în toată cariera”.

„M-am angajat în primul meu job, casier la păcănele”

Cariera copilului din Holboca avea să începă la păcănele.

„În anul al doilea de facultate m-am angajat în primul meu job, casier la păcănele. Pe vremea aia era Astra Sports Bets, cu pariuri sportive. Și pe lângă pariuri sportive aveau într-un colț cinci aparate de păcănele. Veneau niște oameni foarte dubioși, dar pe mine m-a ajutat, pentru că aveam un program care îmi lăsa mult timp liber și puteam să îmi fac proiectele de la facultate”.

Odată facultatea terminată, au urmat însă angajările la două firme care aveau să îi deseneze clar traseul profesional. „La Quartz Matrix am lucrat marketing super practic, făceam colatări de mașini, făceam cărți de vizită, făceam campanii de fidelitate, făceam absolut toată plaja de marketing care se putea întâmpla la tine, respectiv, timp în care aveam și un manager extraordinar, Mihai Suhar, owner-ul Quartz Matrix”.

Apariția și dezvoltarea marketingului digital l-au făcut pe Cătălin Rață să își dorească să exploreze această nouă direcție, așa că s-a mutat la Xerox.

„La Xerox a apărut un job pentru un rol de… nici mai știu cum se chema. În fine, să lucrezi pe calculator în niște platforme de marketing digital. Și de acolo practic a început cariera mea în marketing automation, adică la nivelul global”.

„La un moment dat, am ajuns consultanți la nivel global”

La început a făcut parte dintr-o echipă restrânsă de doar trei oameni, pe care, în mai puțin de trei luni, a ajuns să o conducă. Rezultatele bune obținute pentru clienții mari din afara țării au dus la extinderea rapidă a echipei. În acest context l-a cunoscut pe Gabriel Anghelușă, cel care avea să-i devină partener de business.

„Eu eram bun pe ce înseamnă marketing, el era cel mai bun web developer din compania respectivă. Prodigy la vremea aia, e mai tânăr ca mine cu patru ani și extrem de talentat”.

Colaborarea pe proiecte punctuale i-a făcut să realizeze că împreună pot face mai mult, mai ales că simțau un „capac”, simțeau că erau limitați într-un sistem de management rigid.

„Asta a durat vreo trei ani și ceva și, la un moment dat, am ajuns consultanți la nivel global, adică intram în niște întâlniri cu niște oameni super high level, din niște companii foarte high level și simțeam că cei care mă manageriază sau compania pentru care lucram, adică local, nu înțeleg conceptul ăsta”.

Astfel, a decis să pornească o companie împreună cu Gabriel și au început colaborări cu clienți din Marea Britanie, iar clienții au început să îi caute. Lucrau pe propriile laptopuri, prin cafelenele, dar serviciile lor erau solicitate de companii foarte mari, pe care au reușit să le păstreze peste ani.

„Companiile sunt uriașe. Adică noi lucrăm cu trei companii din Fortune 500. Lucrăm cu HP, cei care fac laptopuri, cu Hewlett Packard Enterprise, care a fost tot o parte din HP, dar s-a dus pe zona mai de business, de servere. Și mai lucrăm cu Thermo Fisher. Lucrăm cu companii din Statele Unite, direct. Adică nu lucrăm cu sucursale din Iași sau din România”.

„Ajutăm companiile mari și foarte mari să genereze leaduri”

Compania ieșeană pusă pe picioare de Cătălin și Gabriel este specializată în marketing automatizat.

„Ajutăm companiile mari și foarte mari să genereze leaduri, potențiali clienți, din baze de date uriașe. Și ce facem este că suntem foarte, foarte, foarte buni să lucrăm cu niște platforme uriașe produse de companii foarte mari, de Oracle, de Adobe, de Salesforce. Sunt niște platforme de marketing, digital, automatizat, marketing automatizat și noi știm să le folosim. Clienții dau foarte mulți bani pe platformele astea, dar nu le folosesc la capacitate maximă, nu au skillurile alea interne ca să facă asta. Și atunci angajează companii cum suntem noi”, a explicat Cătălin Rață.

E conștient că puțini oameni cu care intră în contact și care nu lucrează în domeniul său înțeleg cu adevărat cu ce se ocupă, așa că fondatorul Logarithmic oferă un exemplu mai clar:

„Tu primești un email de la EMag sau de la alții, în care și se povestește despre un produs. Apoi primești al doilea e-mail care își mai zice ceva despre același produs. Dacă ai dat click și ești interesat de produsul ăla, s-ar putea să primești și al treilea e-mail. Dacă nu, s-ar putea să primești un alt e-mail despre un alt produs. Toate lucrurile astea se întâmplă automatizat. Fix asta facem noi, toată partea asta tehnică de strategie a unei campanii cu genul ăsta, plus execuția.”

Nu avea bani nici de cazare la prima întâlnire da afaceri în SUA

Momentul decisiv în businessul său a fost însă la începuturile afacerii, când au fost invitați la negocieri în America, la sediul HP din Palo Alto, alături de competitori globali.

„M-am dus eu, îmi amintesc și acum, nu aveam bani, pentru că o noapte în cazare în Palo Alto costă foarte mult. Am împrumutat bani de la soția mea, de la Twinkle Star, și am ajuns în Palo Alto nesigur și copleșit de situație. Eu eram, săracul, singur, rătăcit între 30 de rechini. Erau patru agenții într-o sală de 19-30 ceva de oameni, și de la fiecare agenție erau minim 3-4 oameni foarte mixați în abilități. Toată lumea dorea să lucreze cu clientul ăla, evident. Scopul meu era să obțin template-urile, cu gândul că după aceea toți ceilalți vor juca după cum cântăm noi. Mai departe ar fi depins de noi să setăm parametrii pe care ei ar fi urmat să îi implementeze”.

Ușor – ușor au rămas doar trei voci în cameră. „Era lead-ul lor tehnic, foarte bun, eu și încă un român, un fost coleg de la Xerox care ne este acum coleg în firmă. Ceilalți proiecte ne ascultau pe noi cum setam toată strategia. Din toate cele patru agenții, între șase și nouă luni mai târziu, eram singurul care mai lucra pe ei”.

Pandemia le-a schimbat și lor regulile jocului

Logarithmic Services, redenumită între timp, mai simplu, Logarithmic, s-a dezvoltat pe parcursul anilor, iar pandemia i-a găsit într-un sediu din Bucium, pe mai multe niveluri, în care 50 de angajați lucrau și se jucau, așa cum era moda atunci în IT. „Aveam mese de ping-pong, zonă de relaxare”, își amintește Cătălin. Pandemia le-a schimbat și lor regulile jocului.

„Înainte era moda asta cu beneficiile oferite angajaților, iar companiile din It se întreceau prin a crea zone de distracție și relaxare. Însă pandemia a întors cu susul în jos tot conceptul. Acum gândim altfel. Dacă oamenii își fac treaba, când lucrează sau cum lucrează e treaba lor, e viața lor, până la urma urmei.”

Logarithmic are în prezent circa 40 de angajați și un sistem care funcționează fără implicarea directă a celor doi actionari co-fondatori. Ba chiar au renunțat la birourile lor în favoare angajaților: „În ultimii doi ani am dat birourile noastre. Cred că acum doi ani biroul meu l-am dat altcuiva de pe management, iar Gabriel chiar s-a mutat în București. Firma funcționează acum fără să fie nevoie de noi aici, noi avem o implicare mai degrabă strategică în punctul ăsta. Totuși de săptămâna asta am revenit la birou. Dar în principal pentru că e foarte ciudat să nu ai ceva de făcut în fiecare zi sau să stai acasă. Nu ești productiv. Asta e ce am descoperit în ultimul an, cel puțin”.

Pasul următor se conturează deja: inteligența artificială. „Acum lucrăm la câteva produse AI care se bazează pe knowledge-ul nostru și câteva proiecte sau câteva servicii, să zic, care au AI-ul în spate, sunt 90% dezvoltate și încercăm să le scoatem în piață, ăsta e următorul pas.”

Dragostea pentru mașini, moștenită de la tată, mecanic auto

Dincolo de business, Cătălin Rață e un om cu pasiuni variate. Muzica e una dintre ele. „A fost tot timpul un hobby. De când eram la Quartz Matrix am făcut un curs de DJ. Și împreună cu alți prieteni am creat un concept, TechnoWall se cheamă. 10 ani mai târziu încă-i piață. Punem muzică pentru comunități mici, 200 de oameni, 300 de oameni”.

Mașinile sunt o altă dragoste, moștenită de la tatăl său, care e mecanic auto. „Am crescut printre mașini. Tata repara mașini, am avut proiecte cu el în care am desfăcut mașinile noastre, Dacia 1100, Dacia 1300, le desfăceam până la ultima piesă și o repăceam la loc și nu ne rămâneau piese. Porsche mi-a plăcut de la început și am rămas cu atașamentul ăsta față de brand”. Acum are, împreună cu mașina soției sale, trei Porsche. Obiectivul setat în clasa a XI-a a fost, cu alte cuvinte, mai mult decât îndeplinit.

Sportul rămâne un capitol aparte: două operații din cauza fotbalului, dar și o echipă care joacă în continuare la Liga de Mini-Fotbal din Iași, Amicii, fondată acum 15 ani.

„Am fost 10 ani căpitanul echipei. Numărul 7. Și e amuzant că e CR&, la fel ca și Cristiano Ronaldo 7. Și nu sunt fan Cristiano, chiar sunt fan Messi și Barcelona.” Mai nou, paddle-ul i-a devenit refugiu și echilibru.

Tot acest parcurs ar fi fost greu de imaginat fără susținerea familiei. „Cu siguranță, Ruxandra m-a influențat. Ea a fost primul antreprenor din familie, ea e antreprenor din facultate. Și, cu siguranță, ea are un mindset antreprenorial comparativ cu mine. Eu nu m-am văzut antreprenor… pe ea o consider antreprenor pur, tipul de om de afaceri care se distrează cu problemele. La mine businessul nu-i distracție.” Ruxandra Rață-Bucevschi, fondatoarea grupului de firme Twinkle Star îi este și susținător: „ne suntem unul altuia consilieri”

„Aș vrea să încep să investesc și în niște business-uri mai mici”

Acasă, regulile sunt la fel de clare ca în business.

„Avem un calendar comun, acolo ne punem toate evenimentele de familie, să nu le suprapunem. La un moment dat am avut și, foarte amuzant, un manual de instrucțiuni pentru copii. Și aveam un Google Doc în care treceam ce-i place Amelia, cea mică, tabieturi… La fel și pentru cea mare, Ema Ivona.”

La 40 de ani, Cătălin Rață vorbește despre viitor cu aceeași luciditate cu care a ales cândva să lase Medicina pentru Marketing. „Aș vrea să încep să investesc și în niște business-uri mai mici. Să ajut alți oameni să ajungă la bunăstare. Eu mi-am dat seama că nu toată lumea are growth mindset dus la extrem. Și atunci sunt convins că sunt oameni care ar fi încântați, să ai poate o brutărie într-un cartier care face cea mai bună pâine și care îi aduce omului 3.000 de euro pe lună în buzunar pentru familia lui.”

De la păcănele la Palo Alto, povestea lui Cătălin Rață arată că uneori cel mai sigur pariu este să pariezi pe tine însuți.

Publicitate și alte recomandări video